Războiul dronelor autonome a ajuns la granița României: despre cum Shahed-MS001 schimbă regulile securității naționale

postat în: Media 0

Când forțele ucrainene au doborât o dronă Shahed-136 deasupra regiunii Sumy în iunie 2025, se așteptau să găsească încă o „bombă zburătoare” iraniană—o armă crudă dar eficientă care terorizase orașele ucrainene timp de aproape trei ani. În schimb, au descoperit ceva mult mai sinistru: viitorul războiului autonom sosise, ambalat într-un fuzelaj familiar dar alimentat de inteligența artificială care poate vedea, gândi și ucide fără intervenția umană.

Programul de studii postuniversitare “Managementul Informațiilor”

postat în: Media 0

Primul program de studii postuniversitare de educație permanentă acreditat din domeniul de studii universitare “Management” și finalizat cu diplomă sub tutela Ministerului Educației din România care abordează competenţele de gestionare a informațiilor într-o manieră integrată şi preponderent aplicativă! Vei învăța să utilizezi conceptele, metodele, tehnicile şi instrumentele de management al informațiilor: securitatea infomațiilor în organizații abordări privind securitatea afacerii în zona publică și/sau guvernamentală și în zona privată legislația în domeniul informațiilor clasificate naționale, NATO și UE managementul informațiilor clasificate … Citeşte mai mult

Dimitrie Gusti între utopia lui Francis Bacon, New Atlantis, și Academia Universalis a lui Leibniz

Dimitrie Gusti, figură proeminentă a culturii românești din prima jumătate a veacului XX, după aprofundate studii în Germania și Franța, pune bazele sociologiei românești, militans.  Inițiază cercetarea monografică a satelor și legiferează serviciul social, integrând cercetarea sociologică cu acțiunea practică. Membru și președinte al Academiei Române, Dimitrie Gusti, inspirat de viziunea baconiană a Noii Atlantide și de cea leibniziană a unei Academia universalis, va sugera chiar în Discursul sau de recepție la Academie (1923) o reformă, mai mult utopică, a instituției.

Cyberintelligence și amenințările hibride în România: parteneriate public-privat, OSINT, inteligență artificială și dezvoltarea competitive intelligence

În contextul evoluției accelerate a tehnologiilor digitale și al intensificării conflictelor hibride la nivel global, România se confruntă cu un spectru larg de amenințări cibernetice și hibride ce pot afecta stabilitatea națională și securitatea infrastructurilor critice. Acest articol oferă o analiză comprehensivă a strategiilor de răspuns, axându-se pe trei piloni fundamentali: consolidarea parteneriatelor public-privat, utilizarea inteligenței din surse deschise (OSINT) și integrarea tehnologiilor emergente de inteligență artificială, precum și dezvoltarea competitive intelligence. Sunt examinate vulnerabilitățile specifice României în fața atacurilor hibride, precum și modalitățile prin care cooperarea națională și internațională, combinată cu tehnologiile avansate, pot întări reziliența cibernetică. Articolul evidențiază și provocările etice și operaționale care însoțesc aceste inovații și oferă recomandări strategice pentru dezvoltarea durabilă a securității digitale.

Tendințe actuale în sistemul de ordine și siguranță publică

postat în: Media 0

În perioada 5-6 iunie 2025 s-a desfășurat Conferința de Ordine și Siguranță Publică – Conferință națională bienală – având ca temă ”TENDINȚE ACTUALE ÎN SISTEMUL DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ”, organizată de Departamentul de Drept Public din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu- Facultatea de Drept.

Operația EUFOR Althea din perspectiva dimensiunii militare a securității

Regiunea Balcanilor a fost întotdeauna un teritoriu cu o mare diversitate etnică și religioasă, caracterizat de conflicte istorice între diferite grupuri etnice și naționale. După prăbușirea Imperiului Otoman și Primul Război Mondial, această zonă a fost martora unei fragilități constante a statelor și a unei reconfigurări a frontierelor. Unul dintre cele mai semnificative momente din istoria recentă a regiunii l-au reprezentat Războaiele Iugoslave (1991-1995), un conflict devastator care a dus la sfârșitul Iugoslaviei și apariția mai multor state independente, inclusiv Bosnia și Herțegovina. Operațiunea EUFOR Althea a fost una dintre cele mai complexe intervenții internaționale din perioada post-Război Rece, cu implicații juridice și etice semnificative. Aceste dimensiuni sunt esențiale pentru a înțelege rațiunea operațiunii și provocările cu care se confruntă actorii internaționali în protejarea stabilității și a drepturilor omului într-un context post-conflict.

Conferinta ”Redefining community in intercultural context –Military Ethics in the Age of Hybridity 2025”: O Perspectivă Detaliată Asupra Viitorului Educației și Cercetării în Era Hibridității

postat în: Media 0

În perioada 22-24 mai 2025 a avut loc la Brașov cea de-a 12-a ediție a Conferinței Internaționale intitulată ”Redefining community in intercultural context –Military Ethics in the Age of Hybridity 2025” organizată de către Academia Forțelor Aeriene ”Henri Coandă” în parteneriat cu Divizia de Istorie a Științei, Comitetul Român de Istorie și Filosofie a Științei, din cadrul Academiei Române și cu SC CARFIL SA Brașov. Conferința s-a desfășurat în cadrul celei de-a 26-a manifestări științifice AFASES, un eveniment științific de … Citeşte mai mult

Serviciile de informații și armata din România, 10 iunie

postat în: Media 0

Președintele Nicușor Dan: fără serviciu militar obligatoriu Într-un interviu din 4 iunie, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că momentan „nu există discuții” despre reintroducerea stagiului militar obligatoriu în țară și a subliniat importanța profesionalizării Armatei și creșterii cheltuielilor militare pentru a susține descurajarea războiului în contextul regional tensionat. 5.000 de militari la exercițiul Saber Guardian 2025 România găzduiește între 9 și 24 iunie exercițiul multinațional „Saber Guardian 25”, cu participarea a circa 5.000 de militari din SUA, Italia, Republica … Citeşte mai mult

Biopolitica și bioputerea în contextul epidemiilor

Epidemiile au oferit dintotdeauna un teren propice manifestării biopoliticii și bioputerii, în sensul definit de Michel Foucault ca ansamblul de tehnici prin care statul administrează viața populației. În teoriile contemporane, răspunsul statelor la marile epidemii este adesea analizat prin conceptul de stare de excepție și cel de biosecuritate. Măsurile anti-epidemice din ultimii ani au implicat cea mai amplă restrângere a drepturilor și libertăților din epoca postbelică, punând în balanță dreptul la viață și sănătate al colectivității cu drepturile individuale. În acest articol voi argumenta că extensia cadrului teoretic al biopoliticii și geopoliticii la cazul epidemiilor confirmă ideea că discursurile biopolitice și geopolitice se susțin și se condiționează reciproc.

1 2

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.