Toată povestea a început în perioada Primului Război Mondial, prin cercetările realizate de Constantin Văideanu (a nu se confunda cu inventatorul Nicolae Văideanu, acesta având lucrări de inventică importante în domeniul propulsiei aerospațiale, dar care a trăit și acționat într-o altă epocă). Tehnologia agresiunii geofizice este bazată pe principiul reproducerii fenomenelor naturale dar şi controlarea/dirijarea acestor fenomene.
De la sfârşitul anilor ’80, în KGB s-a observat că era nevoie de o reorientare a eforturilor sale principale, datorită: recrudescenţei crimei organizate şi, în special, a traficului de droguri, tehnologiei învechite în toate domeniile şi scăderii drastice a economiei. În acest context, începând cu anul 1985 se fac eforturi pentru schimbarea imaginii negative şi pentru creştera încrederi cetăţenilor în organele de securitate ale statului . Astfel se declanşează un proces cunoscut sub numele de perestroika, care este anunţată oficial în decembrie 1987 în publicaţia Pravda, când se declanşează simplificarea structurilor şi reorientarea lentă a KGB-ului către noi posibile ameninţări. Se modifică chiar emblema KGB-lui scutul şi spada Partidului, prin dispariţia simbolului său ofensiv spada în sensul noii orientări în spiritul perestroikăi. KGB – ul ca şi alte servicii de informaţii din ţările din Est au încercat să-şi asigure supravieţuirea într-un sistem nou care deja, era percetibil – cu adevărat – încă de la începutul anilor ’80.
Serviciile Statului, fiecare cu specificitățile lor, se completează și se conjugă pentru a aprecia evoluțiile lumii în totală obiectivitate, fără nici un stereotip ci, dimpotrivă, având gustul schimbărilor care trebuie identificate în amănunt.
Înțelegându-se că esența intelligence-ului este de a da o capacitate permanentă de anticipare, responsabilii sunt conduși la a combina trei tipuri de abordări: timp prospectiv, timp reflectat și timp real.
Absența gradației între riscuri, mutații și amenințări conduce la confundarea caracterului aleatoriu simplu cu surpriza strategică, adică, de la evenimentul puțin sau deloc anticipat, la un puternic impact, destabilizând prin folosirea forței, fundamentele Statului în domeniul politico-militar.
Cunoașterea și anticiparea este cea care garantează autonomia noastră în decizii și permite conservarea inițiativei strategice. Ea trebuie să ofere, atât decidenților politici cât și responsabililor militari și de securitate internă și civilă, mijloacele pentru a dispune de elemente de prevedere și claritate a acțiunilor.
Sfetcu, Nicolae (2024), Războiul electronic cognitiv avansat: sporirea superiorității strategice prin sisteme inteligente, Intelligence Info, 3:3, 105-112, DOI: 10.58679/II70880, https://www.intelligenceinfo.org/razboiul-electronic-cognitiv-avansat-sporirea-superioritatii-strategice-prin-sisteme-inteligente/ Advanced Cognitive Electronic Warfare: Enhancing Strategic Superiority Through Intelligent Systems Abstract Cognitive electronic warfare represents a paradigm shift in electronic warfare, leveraging advances in cognitive science, machine learning, and artificial intelligence to enhance the effectiveness of electronic warfare operations. As technology continues to advance, the role of cognitive electronic warfare is likely to become increasingly prominent in future military … Citeşte mai mult
Legislaţiile privind securitatea naţională, activitatea de informaţii pentru securitate, ameninţările la adresa securităţii naţionale diferă foarte mult, ca formă şi conţinut, de la un stat la altul, şi de la un spaţiu la altul, ca şi între statelor cu vechi tradiţii democratice, noile state aflate în curs de stabilizare democratică, în curs de aliniere la standardele democrate şi statele din afara spaţiului euroatlantic.
Tensiunile geopolitice și conflictele regionale au intensificat cursa pentru supremația războiului electronic. Națiunile percep capacitățile EW ca multiplicatori de forță, oferind avantaje strategice în regiunile contestate și descurajând potențialii adversari. Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor EW sunt strâns legate de obiective strategice mai largi, care reflectă obiectivele și preocupările geopolitice ale fiecărei entități.
Acest articol analizează dinamica competiției internaționale în războiul electronic avansat, examinând principalii jucători în această arenă geopolitică în evoluție.
Activitatea de informaţii a Statelor Unite furnizează Preşedintelui şi Consiliului Naţional de Securitate informaţiile necesare, pe baza cărora se pot/vor fi luate decizii privind desfăşurarea şi elaborarea politicii externe, de apărare şi economice, precum şi protecţia intereselor naţionale ale SUA împotriva ameninţărilor la adresa securităţii. În conformitate cu prevederile Ordinului executiv 12333 din 04.12.1981, toate departamentele şi agenţiile trebuie să coopereze din toate punctele de vedere în scopul îndeplinirii acestui obiectiv.
În ciuda faptului că este unul dintre cuvintele cele mai folosite în literatura de relații internaționale, precum și în expertiza comună, și, de asemenea, având o moștenire încă controversată, geopolitica nu a avut parte de un muzeu propriu. Pentru a remedia această deficiență percepută, acest articol argumentează despre necesitatea pedagogică și morală de a avea un astfel de muzeu. Organizat ca o promenadă intelectuală prin școlile clasice de geopolitică (germană, franceză, anglo-americană, japoneză, dar și română), designul interior al muzeului are ca scop obișnuirea vizitatorilor cu elementele de bază ale domeniului.
Serviciile şi structurile care formează comunitatea informativă a unui stat reprezintă o parte constitutivă a puterii democratice , iar rolul unei comunităţi informative performante este acela de protecţie a naţiunii, a colectivităţii şi a indivizilor ce o compun împotriva ameninţărilor interne şi externe. Aceasta, presupune obţinerea unui flux informaţional necesar fundamentării unei anumite viziuni asupra viitorului şi cunoaşterea exactă a locului pe care se doreşte să le aibă o ţară în lume.
Existenţa Intelligence-lui se pierde în negura timpului, şi se poate afirma că este la fel de veci ca şi omenirea , existenţa sa mergând în paralel cu dezvoltarea armatelor şi cu nevoile acestora de a dispune de informaţii cât mai exacte din teritoriul inamicului. Regulamentul Organic care este prima lege cu caracter unitar pentru Principatele Moldova și Tara Romanească prevedea organizarea structurilor naționale de apărare , ordine internă și siguranță a statului . Asfle in 1842 este înfințată politia secretă ( servicul secret atestată documentar în orasele Braila și Galați ulterior și în alte reședinte de județ ca principal organ de informații/ contrainformații/ contraspionaj al statului în subordinea Ministerului de Interne
