Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale

Informaţia a devenit una din marile fapte ale gândirii abia la începutul secolului al XX-lea, caracterizat prin intensificarea descoperirilor ştiinţifice şi ofensiva aplicării inovaţiilor tehnice în sfera productivă. În acest context, informaţia a intrat masiv în limbajul unor ştiinţe (naturale, exacte, sociale), pentru ca apoi să se impună ca termen operaţional de specialitate în limbajul tehnologic, cu accepţiuni diferite, în funcţie de domeniul în care era utilizat.

Controlul asupra Intelligence –ului

Un rol decisiv în realizarea controlului democratic asupra Intelligence-lui (agențiile /serviciile de informații) ale unu stat îl au puterile statului (Legislativul, Executivul şi Puterea judecătorească), precum şi societatea civilă, inclusiv mass-media, care contribuie permanent, prin informarea susținerea largă a unui asemenea demers. La acestea se adaugă doi actori instituționali cu rol deosebit în controlul aplicării politicii naționale de securitate şi al bugetului corespunzător: Avocatul Poporului și Curtea de Conturi. În statele moderne, Intelligence-ul (agențiile/ serviciile de informații) joacă un rol vital în  susținerea politicii interne, externe şi de apărare, prin furnizarea de informații relevante şi monitorizarea riscurilor şi amenințărilor privind securitatea națională .

NATO’s involvement in cyber defence

Cyberspace is an operational domain for the North Atlantic Alliance, and cyber defence is part of NATO’s fundamental mission called collective defence. NATO is an intergovernmental organization that is aware of the negative impact that cyber attacks launched against the critical infrastructures of member states can have. NATO’s most important responsibility is the collective defence of allies against security threats from all sectors, including cyberspace.

Activitatea de intelligence – Ciclul intelligence

David Singer afirmă că, în prezent, amenințarea constituie principalul obiectiv al agențiilor de informații. Activitatea de informații poate fi considerată ca fiind procesul prin care anumite tipuri de informații sunt solicitate, colectate, analizate și diseminate, și modul în care sunt concepute și desfășurate anumite tipuri de acțiuni secrete. Ciclul intelligence reprezintă un set de procese utilizate pentru a furniza informații utile în luarea deciziilor. Ciclul constă din mai multe procese. Domeniul conex al contrainformațiilor este însărcinat cu împiedicarea eforturilor informative ale altora.

Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui

Republica Roma și Imperiul Roman aveau structuri/servicii de informații organizate în două părți: una militară și cealaltă civilă. Aceste părți au servit indirect împăratului. Principalele trupe angajate în produsele de informații au fost frumentarii, speculatores, exploratores și Garda Pretoriană. Crearea frumentariilor ca o componentă a inteligenței romane este menționată în timpul domniei lui Hadrianus și această formă s-a perpetuat până la Dioclețianus. Ultimul a transformat trupele în agentes in rebus. Discutăm în acest material despre intelligence-ul în perioada republicană și în „Serviciul de informații”.

Securitate și informații într-o lume în schimbare

Nu este un secret pentru nimeni că utilizarea tehnologiei a revoluționat modul nostru de viață de zi cu zi în ultimele decenii. În lumea modernă, suntem, cu toții, conectați unii cu alții și cu societatea prin utilizarea spațiului cibernetic și a tehnologiei informației, în diverse moduri. Această schimbare revoluționară este prezentă și în conflicte, în cadrul canalelor pentru diplomație și război modern. Din punct de vedere istoric, conflictele au adaptat arena de conflict prin diverse mijloace de inovații și invenții, de la uscat la ocean, la aer, iar acum la spațiul cibernetic, unde vedem astăzi că a devenit o nouă arenă de conflict.

Acest document explorează modul în care profesioniștii din domeniul informațiilor pot îmbunătăți colaborarea, integrarea și capacitățile analitice pentru a identifica riscurile, interesele și oportunitățile în materie de securitate națională. Serviciile de informații furnizează informații strategice, oferă evaluări aprofundate și evoluții pentru a recunoaște și avertiza asupra schimbărilor legate de aspecte specifice care vor afecta mediul strategic în viitor.

Comunitatea de avertizare strategică timpurie trebuie să aibă un impact global măsurat printr-un singur criteriu: măsura în care evaluările sale adaugă efectiv valoare informațională și analitică procesului decizional național. Acest lucru necesită o judecată calitativă, mai degrabă decât cantitativă, din partea elitelor politice. Astfel, comunității de informații strategice trebuie să i se acorde autoritatea și autonomia necesare pentru a-și îndeplini cât mai bine responsabilitățile, fără impedimente impuse în mod artificial, create de aplicarea stângace a unor norme birocratice lipsite de reacție. Responsabilul politic poate dori să cunoască capacitățile de armament ale adversarilor și locația luptătorilor lor. Cantitatea de informații care ar putea fi valoroase în luarea deciziilor politice, economice, diplomatice sau militare este potențial vastă, iar colectarea este limitată doar de resursele de care dispune o națiune pentru a finanța rețele de sateliți de supraveghere, avioane de recunoaștere și dispozitive de ascultare.

Un produs de informații este de succes atunci când informează decidentul, responsabilul politic sau liderul militar cu informațiile și răspunsurile necesare pentru a câștiga pe terenul de joc al acestora. Analiza de informații este un instrument vital al securității moderne și este posibil ca mulți oameni să nu fie conștienți de rolul-cheie pe care îl joacă. Scopul analizei de informații este de a efectua o examinare detaliată a informațiilor colectate pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. În prezent, peisajul amenințărilor este în schimbare. Într-o lume în evoluție, înțelegerea modului în care infractorii operează în moduri din ce în ce mai complexe este esențială pentru a lua decizii în cunoștință de cauză în materie de securitate.

Avertizarea timpurie și răspunsul timpuriu se vor confrunta cu o evoluție a amenințărilor în următorul deceniu. Aceste amenințări vor proveni din impactul combinat al schimbărilor climatice asupra conflictelor și instabilității, din consecințele războaielor în curs de desfășurare, din consecințele războiului împotriva terorii și din criminalizarea crescândă a conflictelor. Într-adevăr, viitoarea relevanță a domeniului depinde în mare măsură de activitatea desfășurată acum pentru a înțelege și a furniza analize utile cu privire la aceste noi amenințări emergente.

Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă

Complexitatea scenei actuale a relațiilor internaționale și apariția sau amplificarea tendințelor secesioniste în chiar Uniunea Europeană, alături de retrezirea sau revigorarea unor conflicte înghețate și o adevărată reînviere a Războiului Rece, toate acestea au făcut ca în general analizarea și găsirea de soluții pentru managementul de securitate să devină o problemă din ce în ce mai complicată și mai dificil de abordat. Pe de altă parte, multidimensionalitatea conflictului modern și extinderea confruntării în medii nemateriale (cum ar fi spațiul media, psihosfera, cyberspațiul, mediul economic etc.) greu controlabile, au făcut ca o eventuală abordare corectă de management să fie neapărat situată în domeniul pluridisciplinar, fiind astfel necesară aplicarea unor metode noi, de o manieră integratoare. Mai mult, noile provocări au ridicat nu de puține ori și problema lipsei unor specialiști în domenii cu totul noi, pentru care nu există un cadru teoretic, iar experiență cu atât mai puțin. Aceste observații evidențiază dificultatea găsirii unor soluții. Toate aceste aspecte au făcut ca problematica managementului mediului contemporan de securitate să fie sub forma unui ansamblu de ecuații cu un număr mult prea mare de necunoscute, cel mai adesea fiind foarte dificilă nu doar rezolvarea ci chiar și stabilirea metodei adecvate în vederea unei rezolvări. Sesizarea nevoii unei anchetei Sociale Europene este de asemenea necesar pentru oamenii care trăiesc în Europa sa fie auziți mai clar, acordând o atenție sporită opiniilor acestora și scoțând în evidență condițiile lor sociale. Un astfel de raport preliminar se concentrează pe unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții noastre – sănătatea – și subliniază inegalitățile care există în și între țările din Europa, urmand ulterior sa aplicam diferential metodele cele mai eficiente. In ceea ce priveste Romania, starea, care nu este una dintre cele mai favorabile, deoarece este o țară încă aflată la intersecția marilor interese geopolitice și la granița dintre marile blocuri politico-militare aflate în conflict. În România nu s-a adus până acum pe tapet vreun model de management integrat al sanatatii si al securității, care să fie nu doar corect, dar și complet, realist, ancorat în datele concrete ale problemei și oferind toate soluțiile reclamate de numeroasele probleme cu care ne confruntăm.

Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivului de consolidare a sistemului de sănătate

La nivel internațional, provocările depășirii stadiului unei economii fragile „în curs de dezvoltare”, a sistemelor sanitare deficitare, de rate disproporționate ale șomajului, subfinanțate şi pandemii, seisme, inundații, caniculă, erupții vulcanice etc., sisteme financiare disfuncționale, incapabile să susțină eforturile parteneriatelor încheiate și explozia înregistrată de fenomenul migrației populației din zonele de conflict sau din țări defavorizate din perspectivă socio-economică, toate aceste fenomene ar trebui sa atragă atenția, iar regretabila poveste a repetabilității sa nu își mai găsească locul. Se solicită o nouă abordare care să pună accent pe securitatea și sănătatea umană, o doctrină a rezistenței economice și un cadru de risc pentru toate pericolele. Interfața dintre domeniul securității internaționale și activitatea structurile de intelligence medical este reprezentată de obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate, ca precursor al stării de securitate națională, prin evaluarea permanentă a stării de funcționalitate a infrastructurii medicale, parte integrantă a procesului de progres economic și social.

Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc

Sistemul  de Intelligence  creat de Alexandru Ioan Cuza a dispus de toate componentele structurilor moderne de culegere, prelucrare şi transmitere de informaţii, desfăşurând şi activităţi specifice muncii cu agentura. Acesta a avut ca suport de transmitere şi centralizare a informaţiilor in vederea luării deciziilor politico-statale structura Telegrafului şi, mai târziu şi a Poştei. Telegraful a reprezentat în acele momente mijlocul cel mai rapid de informare dar şi de secretizare a informaţiilor necesare actului de decizie a puterii statale româneşti. Sistemul de Intelligence conceput de Alexandru Ioan Cuza, a însemnat o bază solidă pentru periodele următoare aleevoluţiei Intelligence-lui românesc modern  şi a contribuit la crearea şi funcţionarea în siguranţă a  statului modern românesc pe plan instituţional.

Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate

În cadrul acestui articol voi evidenția modul în care digitizarea a adus societatea într-o nouă revoluție industrială și a făcut tehnologia mai accesibilă, dar a creat noi provocări, cum ar fi atacurile cibernetice, spionajul, terorismul și războiul cibernetic. Totodată, voi nuanța caracteristicile războiului cibernetic, fiind descris ca o nouă formă de conflict care utilizează tehnologia și sistemele informatice pentru acțiuni ofensive și defensive cu scopul de a slăbi sau distruge adversarul. Sunt menționați de asemenea actorii implicați în războiul cibernetic, metodele și țintele atacurilor cibernetice dar și impactul acestora asupra mediului actual de securitate.

1 2 3 4 5

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.