România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică

Recenzie carte: Alba Iulia Catrinel Popescu, “România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică”. Editura Militară, Bucureşti, 2023, 119 p.

Alba Iulia Catrinel Popescu s-a impus în ultimii ani drept cea mai proeminentă şi avizată voce în materie de geopolitică din România. Lucrările sale au deschis noi orizonturi de cercetare, dezbaterile cele mai recente din această disciplină de sine stătătoare fiind aduse în atenţia cititorului român.

Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths

Dobrescu, Emilian M. (2023), Chinese Hegemony in Production of Rare Earths, Intelligence Info, 2:3, 61-68, https://www.intelligenceinfo.org/chinese-hegemony-in-the-production-of-rare-earths/   Abstract Until 1948, most of the rare earth elements (REE) were sourced from sand deposits in India and Brazil. Through the 1950s, South Africa took the status as the worlds’ rare earth elements source. Through the last decade of the 21st century and the first decade of this century, the demand of REE has constantly increased whereas the prices remained low due to … Citeşte mai mult

Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației

Personalitatea eclatantă și prolifică a lui Take Ionescu a marcat contextul sistemelor politice din perioada de început a contemporaneității. A reușit să depășească limitele unui profesionist care valorifică ceea ce a învățat, reușind să inoveze și să revoluționeze istoria partidelor politice, prin crearea Partidului Conservator-Democrat. Societatea secolului al XX-lea a debutat cu un mélange de idei şi concepte liberale și conservatoare din care s-au cristalizat formațiuni politice de sine stătătoare – Partidul Liberal și Partidul Conservator, a continuat cu o modernizare solidă, prin câștigarea independenței de stat pe câmpul de luptă și s-a desăvârșit prin Marea unire în cuget și-n simțire a unui popor dârz în demersul său pentru îndeplinirea idealurilor naționale.

Articolul are ca principal obiectiv analiza formării ca om și ca personalitate politico-diplomatică a lui Take Ionescu pe parcursul dezvoltării sale în plan personal și profesional. Detaliile narative și descriptive conturează sintetic un un tablou amplu de analiză. Biografia sa notează consistență în ierarhia politică ce a culminat cu funcțiile de șef de partid și prim-ministru, armonios împletite cu diplomația cercurilor internaționale, căruia i s-a dedicat în ultimii ani ai vieții. Take Ionescu și-a pus personalitatea polivalentă în slujba statului și a țelurilor de unitate națională cu o dăruire totală, cu generozitate, cu un spirit de sacrifiu caracteristic doar mai-marilor unui neam. Astfel, a atins cele mai înalte culmi în justiție ca avocat, în arta oratoriei, a inițiat Mica Înțelegere, alianța regională ce apăra interesele unui stat în interiorul frontierelor stabilite prin tratatele de la Paris, s-a implicat activ în realizarea României Mari.

Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate

Paradigmele de securitate sunt modele în care funcţionează sistemul internaţional. Nu există o paradigmă utopică, nici măcar una distopică. Există un ecletism paradigmatic. Un sistem internaţional supus unei paradigme este supus şi transformărilor date de paradigmă. În prezent, ne aflăm într-o situaţie preparadigmatică, căutăm o nouă paradigmă.

Apusul universalismului european

Sistemul internațional contemporan derivă și s-a dezvoltat progresiv pe structura scheletală oferită de Carta Națiunilor Unite. Această structură pleacă de la o serie de valori și proiecții a căror valoare sunt statuate ca având caracter universal, i.e. respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, garantarea păcii și securității internaționale ori dezvoltarea relațiilor prietenești între națiuni. Această structură pleacă de la premisele conceptuale ale existenței, în cadrul societății internaționale, a unui sistem complex de interacțiuni și transferuri ancorate în jurul suveranității statelor, ca principali autori și destinatari ai normelor internaționale.

Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență

Serviciile de informații au fost reorganizate și reformate pentru a putea răspunde noilor provocări la nivel național și internațional. Relația de cooperare inter-generațională de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu a dat naștere unui sistem de intelligence omnipotent și competitiv.

Prezentul articol își propune prezentarea unei perspective de referință pornind de la două portrete de marcă în sfera socială, politică, militară, chiar culturală și psihologică. Textul înaintează, într-o structură comparativă o analiză de conținut, argumentată, valorifică metoda observației, studiul evenimentelor și relevanța lor în context istoric, accentul căzând pe reformatorul novator Cristescu, pe modelul său profesional inspirațional, relevant în obiectul studiului prin valoarea și utilitatea activității sale în câmpul informațional.

Forța descrierilor, sinteza acțiunilor de parcurs, popularitatea unor personalități, locuri sau evenimente decupate din cunoașterea comună sunt tributare unei autenticități la nivelul percepției raționale obiective.

Longeviv, frontul secret din România a cunoscut oportunități și provocări, a valorificat atitudini și convingeri, de la Moruzov – artizanul artei disimulări și conspirației, până la Cristescu, etalon de profesionalism, onestitate, muncă asiduă și patriotism fervent.  Cunoscut opozant al Gărzii de Fier, Cristescu a fost apreciat pentru munca sa informațională asiduă, în timp ce Moruzov a rămas în mentalul colectiv prin intuiția și profunzimea remarcabile. Între emulație și rivalitate, cele două personalități de marcă au conlucrat astfel încât Serviciile de Informații să se adapteze mediului extern cu rolul de a asigura stabilitatea națională.

Intelligence Analysis

Analiștii sunt în domeniul „cunoașterii”. Inteligența se referă la cunoaștere, iar tipurile de probleme abordate sunt probleme de cunoaștere. Deci, avem nevoie de un concept de muncă bazat pe cunoștințe. Avem nevoie de o înțelegere de bază a ceea ce știm și cum știm, ceea ce nu știm și chiar ceea ce poate fi cunoscut și ceea ce nu este cunoscut. Analiza ar trebui să ofere o bază utilă pentru conceptualizarea funcțiilor de inteligență, dintre care cele mai importante sunt „estimarea” și „predicția”. Inteligența însăși, în forma sa de bază, are o funcție de decizie. Analiza inteligenței aplică metode cognitive individuale și colective pentru a evalua datele și a testa ipotezele într-un context socio-cultural secret.

Preocupări legislative în mineritul datelor

Mineritul datelor (data mining) implică șase clase comune de sarcini: detectarea anomaliilor, învățarea regulilor de asociere, clustering, clasificare, regresie, și sumarizare. În timp ce termenul de „mineritul datelor” („data mining”) în sine nu are implicații etice, el este adesea asociat cu mineritul de informații în legătură cu comportamentul oamenilor (etic și de altă natură). Respectarea drepturilor de autor sunt direct interesate de problemele legate de mineritul datelor.

Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective

The Russian-Chechen conflict burst out on September 6th, 1991, when the Chechen Republic proclaimed its independence from the Russian Federation. This action of the Chechens was not recognized by the authorities in Moscow, as it violated the provisions of the Russian Federation’s Constitution. Chechen leader Dudaev took a number of political and social decisions that were not well received by Russia. He dissolved the Chechen Parliament and banned any opposition to its authority. In addition, a series of persecutions began against Russians living in Chechnya. Dudaev created paramilitary groups and hired mercenaries devoted only to him. The Moscow government refused to recognize Dudaev’s regime. The leaders of Chechnya refused to sign the Russian Federation Treaty, which displeased the Russians. Under these conditions, in December 1994, the Russian Army entered Chechnya to oust Dudaev. A bloody war followed, culminating in the fight between the Russians and Chechens for the capital of Chechnya, Groznya, but also with guerrilla actions carried out by Chechen paramilitary groups in the mountainous and hard-to-reach areas of their country. A peace treaty was finally signed in May 1997. Nevertheless, this proved to be short-lived, as tensions between Russia and Chechnya flared up again in August 1999, when armed groups of Chechens attacked villages in the Republic of Dagestan. Under these conditions, Vladimir Putin threatened with a new military intervention in Chechnya, which materialized in September 1999. Heavy fighting took place, ending with the Russian troops occupying the main cities in Chechnya. In spite of this, the Chechens did not surrender. They briefly seized some cities and committed numerous terrorist attacks during 2000. The forceful intervention of the Russian security forces and the elimination of the paramilitary groups’ leaders led to the gradual de-escalation of the conflict. In 2009, the Russian leader Medvedev declared that in Chechnya „life has normalized to some extent” (Chechnya profile – Timeline 2018).

Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence

La data de 26 martie 1990, prin decretul nr. 181, a fost înfiinţat a Serviciului Român  de Informații – ca autoritate administrativă autonomă a statului român cu competenţă materială în interiorul ţării privind obţinerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor referitoare la ameninţările interne şi externe la adresa siguranţei naţionale iar la 29 iulie 1991 a fost emisă Legea nr. 51 care stabilea noile ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României şi sunt stabilite organele de stat care au atribuţii în acest domeniu: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi structuri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Ministerului Justitiei.

1 2 3 4 5

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.