Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă

Complexitatea scenei actuale a relațiilor internaționale și apariția sau amplificarea tendințelor secesioniste în chiar Uniunea Europeană, alături de retrezirea sau revigorarea unor conflicte înghețate și o adevărată reînviere a Războiului Rece, toate acestea au făcut ca în general analizarea și găsirea de soluții pentru managementul de securitate să devină o problemă din ce în ce mai complicată și mai dificil de abordat. Pe de altă parte, multidimensionalitatea conflictului modern și extinderea confruntării în medii nemateriale (cum ar fi spațiul media, psihosfera, cyberspațiul, mediul economic etc.) greu controlabile, au făcut ca o eventuală abordare corectă de management să fie neapărat situată în domeniul pluridisciplinar, fiind astfel necesară aplicarea unor metode noi, de o manieră integratoare. Mai mult, noile provocări au ridicat nu de puține ori și problema lipsei unor specialiști în domenii cu totul noi, pentru care nu există un cadru teoretic, iar experiență cu atât mai puțin. Aceste observații evidențiază dificultatea găsirii unor soluții. Toate aceste aspecte au făcut ca problematica managementului mediului contemporan de securitate să fie sub forma unui ansamblu de ecuații cu un număr mult prea mare de necunoscute, cel mai adesea fiind foarte dificilă nu doar rezolvarea ci chiar și stabilirea metodei adecvate în vederea unei rezolvări. Sesizarea nevoii unei anchetei Sociale Europene este de asemenea necesar pentru oamenii care trăiesc în Europa sa fie auziți mai clar, acordând o atenție sporită opiniilor acestora și scoțând în evidență condițiile lor sociale. Un astfel de raport preliminar se concentrează pe unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții noastre – sănătatea – și subliniază inegalitățile care există în și între țările din Europa, urmand ulterior sa aplicam diferential metodele cele mai eficiente. In ceea ce priveste Romania, starea, care nu este una dintre cele mai favorabile, deoarece este o țară încă aflată la intersecția marilor interese geopolitice și la granița dintre marile blocuri politico-militare aflate în conflict. În România nu s-a adus până acum pe tapet vreun model de management integrat al sanatatii si al securității, care să fie nu doar corect, dar și complet, realist, ancorat în datele concrete ale problemei și oferind toate soluțiile reclamate de numeroasele probleme cu care ne confruntăm.

Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate

În cadrul acestui articol voi evidenția modul în care digitizarea a adus societatea într-o nouă revoluție industrială și a făcut tehnologia mai accesibilă, dar a creat noi provocări, cum ar fi atacurile cibernetice, spionajul, terorismul și războiul cibernetic. Totodată, voi nuanța caracteristicile războiului cibernetic, fiind descris ca o nouă formă de conflict care utilizează tehnologia și sistemele informatice pentru acțiuni ofensive și defensive cu scopul de a slăbi sau distruge adversarul. Sunt menționați de asemenea actorii implicați în războiul cibernetic, metodele și țintele atacurilor cibernetice dar și impactul acestora asupra mediului actual de securitate.

Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei

Securitatea este unul dintre cele mai importante aspecte când ne referim la elementele ce asigură supraviețuirea și continuitatea în timp a entităților politice. Astfel, statele lumii alocă fonduri considerabile pentru a consolida și menține securitatea atât la nivel statal cât și la nivel regional și internațional. Războiul neconvențional reprezintă o amenințare directă asupra securității și nu doar la nivelul regiunii în care se desfășoară, ci și a teritoriului extins, adică pe teritoriul tuturor participanților la astfel de conflicte. Asia a fost marcată de conflictul desfășurat în Afganistan pe mai multe planuri. Acest conflict a afectat în mod profund securitatea acestui continent și nu doar din punct de vedere militar ci și politic, economic, demografic, social, cultural dar și mediul natural. Astfel, implicațiile conflictelor asimetrice în securitate pot genera consecințe grave la nivelul acestor ramuri enumerate anterior.

Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism

În cadrul acestui articol voi pune în evidență câteva definiții, caracteristici și posibile motivații ale unui concept relativ recent, terorismul cibernetic, care se manifestă din ce în ce mai frecvent și cu implicații mult mai distructive pe măsură ce tehnologia informațională se dezvoltă. Cunoscut drept un spațiu fără limite, mediul cibernetic a cunoscut o dimensiune mai complexă în ultimele decenii, în contextul în care globalizarea și utilizarea Internetului au promovat o interconectare globală a entităților și indivizilor. Cu mai puține resurse necesare pentru realizarea unui atac, dar cu un impact posibil mai mare, terorismul cibernetic are la bază motive bine definite – ideologia, banii și puterea – devenind o variantă mai eficientă pentru utilizatorii răi intenționați decât războiul convențional.

Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate

Termenul de ’’securitate’’ provine din latinescul securitas-securitatis si reprezintă ’’faptul de a fi la adăpost de orice pericol ; sentimentul de siguranţă pe carel îl dă cuiva absenţa oricărui pericol’’. Securitatea mai înseamnă şi ’’protecţie, apărare’’. Securitatea reprezintă, în principiu,’’acea stare de fapt care pune la adăpost de orice pericol extern şi intern o colectivitate sau un stat oarecare, în urma unor măsuri specifice, ce sunt adoptate şi care asigură existenţa, independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială a statului şi respectarea intereselor fundamentale ’’. Termenul de securitate este de uz general în relaţiile internaţionale şi în alte discipline şi pare să fie acceptat ca un concept central organizator. Politica externă, militară şi economică a statelor, intersectarea acestora în zone de schimb şi dispuntă,cât şi structura generală a relaţiilor pe care le creează, toate sunt analizate ca aspiraţii în vederea asigurării securităţii naţionale şi/sau internaţionale.

Minighid de pregătire și protecție contrainformativă

Majoritatea oamenilor pretind că ştiu ce este o informaţie. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la o delimitare, la o precizare a conţinutului informaţie, astfel încât ea să poată fi normată şi conceptualizată, deoarece conceptul prezintă o imagine mentală, un elaborat al gândirii care fixează un conţinut univoc, apt a fi înţeles, asimilat şi reprodus identic. Recenzie carte: Buștiuc, Florin (2020). Minighid de pregătire și protecție contrainformativă, Universul Academic, ISBN 978-606-9062-15-9

Menținerea păcii și sistemul internațional

Recenzia cărții: Norrie MacQueen (2006). Peacekeeping and the International System, Editura Routledge. Lucrarea lui Norrie MacQueen a apărut în anul 2006, la Editura Routledge, este structurată pe 11 capitole și conține un număr de 290 de pagini. Lucrarea se încadrează în domeniile științifice relații internaționale și studii de securitate.

Informațiile – Între surpriza militară și cea politică

Dezbaterile de idei despre surprindere – în mod predominant, surpriza militară strategică – au produs o abundentă literatură de specialitate, dar și o cantitate apreciabilă de explicații relativ la eșecurile trecute, fără să se ajungă însă la unele concluzii, care să îmbunătățească teoriile în domeniu.  Aprofundând analiza pe diferite domenii de manifestare, surprinderea, în general, este considerată un important factor de modificare a raportului de forțe și se argumentează că acțiunile prin surprindere au drept scop paralizarea voinței și a capacității adversarului de a opune rezistență organizată, împiedicarea acestuia să ia contramăsuri oportune și eficiente, pentru ca, în final, să-l oblige să accepte lupta în condiții dezavantajoase.

Tratatul de la Lisabona – un nou tip de securitate europeană

Tratatul de la Lisabona pregăteşte dezvoltarea şi afirmarea Uniunii Europene pe scena internaţională. Prevederile acestui tratat sunt orientate către creşterea importanţei şi rolului Uniunii în lume. Pe noua scenă mondială, UE îşi întăreşte poziţia prin adoptarea unui tratat integraţionist cu o abordare funcţionalistă. O schimbare importantă anunţată de Tratatul de la Lisabona este dezbaterea asupra ratificării, pe cale parlamentară sau prin referendum. Este singurul tratat care a abordat o astfel de problematică. Principalele obiective ale Tratatului de la Lisabona sunt: dezvoltarea unei economii de piaţă eficiente, lupta împotriva discriminării şi a excluziunii sociale, promovarea unei justiţii sociale, coeziunea teritorială, progresul tehnologic şi ştiinţific, respectul diversităţii cultural-lingvistice, protecţia cetăţenilor uniunii, dezvoltarea durabilă şi un comerţ liber şi echitabil . Se doreşte a fi un tratat care promovează valorile Uniunii, pacea şi democraţia, dincolo de graniţele europene.

Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene

După sfârşitul celei de a doua mari conflagraţii mondiale, Europa se afla în ruină şi dezastru economico-social. Ajutorul dat de Statele Unite ale Americii în reconstrucţia statelor europene a fost vital pentru supravieţuirea Occidentului european. În anul 1948, cinci state (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) semnează Tratatul de Cooperare Culturală, Socială, Economică şi Apărare Colectivă, pe scurt Tratatul de la Bruxelles . După numirea generalului Dwight Eisenhower în funcţia de comandant suprem aliat în Europa, acest tratat va deveni parte a documentelor NATO. Nevoia de apărare împotriva ameninţării sovietice se face şi mai vizibilă în propunerea ministrului de externe francez Réne Pléven. Planul Pléven, propus în anul 1952, viza constituirea unei Comunităţii Europene a Apărării, dar şi a unei Comunităţi Politice Europene. Planul nu a fost votat de către Adunare Franceză în anul 1954. Eşecul acestei comunităţi se datorează lipsei de viziune a liderilor europeni. O altă piedică în adoptarea acestui plan a fost teama statelor naţionale de posibila federalizare a Europei.

1 2 3 4

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.